Lynyrd Skynyrd – Last of a Dying Breed Cu toate că au fost criticați destul de sever de fani pe motiv că “Lynyrd Skynyrd și-au vândut sufletul pentru un cec”, ei bine, nu pot decât să vă invit să-mi sărutați posteriorul încet și blând. Formația funcționează în continuare, sound-ul e bun, chitara e la fel de bună, batrânii înca mai au testicule să facă un show live de la care … Mai departe


Se zice că simplitatea este mama artei. Orice distorsiune sau alterare a fundamentului nu face decât să întârzie mesajul transmis și/sau să deschidă loc de interpretări inutile. Nu știm exact începuturile copertelor de albume, însă cei mai mulți experți îi atribuie titlul de tată lui Alex Steinweiss. Conceptual vorbind, Artwork-ul a deschis drumul unei noi abordări artistice care leagă conținutul muzical de grafica de pe copertă. Dacă în 1940 artiștii … Mai departe


O să fiu foarte sincer în acest post. Am auzit de albumul în cauză acu’ vreo 2 săptămâni pe un site de blues şi am zis ieaăh, hai să fie. Următoarele 5 minute nu pot fi descrise aşa -pur şi simplu în cuvinte pământeşti (probabil că există o limbă vorbită de îngeri, dar anyway). Ieri a ieşit albumul, iar la ora 16 dădeam F5 pe Amazon ca un copil de … Mai departe


Ştiinţa modernă a oferit lumii o groază de lucruri bune: prezervativul, automobilul, fermoarul, penicilina, datarea cu carbon. Totodată ne-a luat o serie de plăceri pe care le-a înlocuit cu un material semisintetic, fără viaţă, fără puls. Pe vremuri, când un artist (în adevăratul sens al cuvântului) avea o idee, acesta punea mâna pe un creion şi îşi nota ideea pe spatele unui pachet de ţigări, sau pe buzunarul de la … Mai departe


O gură de aer proaspăt o numesc, sincer. Formaţia The :Egocentrics a pătruns în meniul rock’ului românesc ca un cuţit într-o felie de tort, aducând totodată un aer occidental, stoner-rock cum îl numesc experţii, un deliciu de acorduri heavy şi un delay cum doar la The Edge am mai auzit. LOVE FEAR CHOICES AND ASTRONAUTS  (2010) Primul album oficial al trupei, lansat in 2010 a fost prezent în playlist’ul meu … Mai departe


Un produs finit de nota 10 din partea americanului Erik Jackson, care pe lângă talentul nativ cu care ne încântă aria auditivă primară, experimentează o serie de genuri care până in prezent nu erau pe meniul niciunui muzician. Artistul împinge graniţele la o parte şi experimentează un Drum & Bass acustic cu o picătură de Jazz tradiţional şi Fusion. “Merge ca uns”, ar zice cineva cu o ureche selectă pentru … Mai departe